De ce susținem firmele nou înființate?
Ca în multe alte privințe România are de recuperat în ceea ce privește numărului de firme active în economie, cu o medie de aproximativ 20 de firme la o mie de locuitori suntem mult sub media europeană care este în jur de 50 de firme la o mie de locuitori. Dacă analizăm datele statistice remarcăm o puternică corelație între numărul de firme existent, numărul de firme nou înființate dar și cu alți indicatori macroeconomici (cifra de afaceri a firmelor, produsul intern brut , etc.). Preluarea unor idei din materialismul dialectic in privința aceasta (creșterile cantitative sunt creșteri calitative) s-ar putea să nu ofere cele mai bune rezultate pe termen lung. Totuși credem că o abordare libertariană, fără intervenția statului prin diverse măsuri stimulatorii iarăși nu este potrivită, creșterea unor entități puternice, sănătoase nu este condiționată de o selecție brutală, spartană ș dacă ne uităm la firmele nou înființate ca la o progenitură economică, ne putem gândi că așa cum ne susținem copiii să se dezvolte, la fel trebuie, probabil, să procedăm și cu aceste firme nou înființate.
Cum le sustinem?
Dacă ducem metafora mai departe și punem statul în poziția de ”părinte” al acestor firme, remarcăm că soluția facilă de a le oferi niște bani s-ar putea să nu fie cea mai potrivită, deoarece nevoile acestora pentru a se dezvolta sunt mult mai complexe și de cele mai multe ori ce le afectează cel mai tare atât pe întreprinderi, dar și pe antreprenorii ce le organizează este lipsa de informații, cunoștințe despre cum se transformă o idee de afacere într-o afacere de succes, despre ce presupune derularea unei întreprinderi economice în contextul actual, a multitudinii de factor care influențează, restricționează, reglementează activitatea unei firme. O firmă la început de drum are nevoie de fonduri pentru a își derula activitatea dar are nevoie și de o multitudine de servicii pentru care nu are expertiză și de multe ori nici nu știe că nu are expertiza. Translatarea acestor zone (SSM, PSI, GDPR etc) din zona ”nu știu că nu știu”, în zona ”știu că nu știu” este un prim pas ce poate avea o eficiență ridicată. Dacă ne uităm pe site-urile agențiilor guvernamentale din SUA, Australia, Marea Britanie o să vedem că o mare parte a efortului acestora este orientat în acest sens.
Ce este înainte de accesarea banilor?
Atitudinea marii majorități a antreprenorilor care doresc să acceseze un program de finanțare nerambursabili (un grant) este aceea de a aștepta banii ca un fel de factor declanșator al întregii acțiuni, uitând că antreprenoriatul nu este o religie, nu este bazat pe credință, este o știință bazată pe fapte, acțiuni concrete și validate în practică. Înainte de a aloca resurse pentru construirea mecanismului economico-managerial numit firmă un antreprenor ar trebui să se asigure asupra fezabilității tehnice a ideii de afacere, asupra validității ideii de afacere, să întocmească un plan al afacerii prin care să analizeze fezabilitatea economică, rentabilitatea economică și să exploreze modalitățile alternative prin ideea poate fi pusă în practică, de exemplu căile alternative de obținere a resurselor necesare derulării afacerii. Înainte de a ne gândi la accesarea unui grant credem că un antreprenor ar trebui să exploreze și să se gândească serios la autofinanțare, 3F, bootstrapping, crowdfunding, seedmoney, business angel și dacă nu știe ce înseamnă astea să realizeze că are o problemă mai mare decât lipsa banilor.
Ce programe poate accesa un antreprenor dintr-o firmă nou înființată?
În România ultimilor ani s-au derulat două mari programe de susținere a antreprenorilor la început de drum și anume România Start Up Plus (SUP) și Romania Start Up Nation (SUN).
Romania Start Up Plus este un program derulat în principal cu fonduri europene prin care se acordă o subvenție sub formă de ajutor de minimis de până la 40.000 de euro. Specific pentru acest program este faptul că se derulează prin intermediul unui organizații beneficiare (universități, firme, ONG-uri, etc.) care are au rolul de a implementa un program de formare în domeniul antreprenoriatului și de a selecta, în principal dintre cursanții din programul de formare, printr-un process comtetiv și transparent antreprenorii care vor primi respectiva subvenție. Programul are numeroase avantaje cum ar fi: riscul scăzut al antreprenorului, o cofinanțare minimă, existența unor stimulente de succes (realizarea de venituri de 30% din prima tranșă de finanțare eliberează o a doua transă în valoare de aproximativ 10.000 de euro. Dezavantajul major al acestui program este dependența succesului de organizația intermediară și dacă suntem obișnuiți să asociem incompetența, corupția și rea voința sectorului public acest program a arătat că și sectorul privat suferă la fel de mult, e drept că avem organizații private care au excelat la implementarea unor astfel de program (de exemplu IPA SA, CNIPMMR). Marele dezavantaj al acestui program rămâne însă frecvența cu care se desfășoară, iultima ediție s-a desfășurat în 2018 ți ne așteptăm la o urmatoare ediție îm 2021 sau poate chiar 2022.
Romania Start Up Nation este pe de altă parte un program ce ar trebui să se desfășoare anual și prin care se oferă o subvenție de aproximativ 42.000 de euro unor firme nou înfințate. Avantajele majore ale acestui program au fost legate de o grilă de evaluare transparentă și obiectivă, ierarhizarea proiectelor fiind făcută de către calculator, dar, din punctul meu de vedere tocmai această grilă a ridicat cele mai mari probleme. Dacă în primul an (2017) grila de evaluare a fost concepută de inițiatorul programului și avem relativ puține de reproșuri de făcut (probabil doar enunțarea acelui criteriu de inovare) în schimb ediția din 2018 – 2019 s-a derulat cu o grilă nefuncțională (din cele 33.000 de firme ce au aplicat, 32.000 au obtinut 100 de puncte) ce a dus la ierarhizarea firmelor strict după numărul de locuri de muncă angajat a se creea. Ministrul de atunci a recidivat în decembrie 2019 propunând în calitate de inițiator al unei legi, o nouă grilă născută în laboratoare subterane cred, fără consultarea entităților implicate, o nouă grilă care demonstrează neînțelegerea câtorva principii de bază și a realității înconjurătoare.
Cum imbunătățim programul Start Up Nation?
Un program de stimulare a antreprenoriatului trebuie să aibă în vedere susținerea performanței economice, antreprenoriatul nu este o opțiune pentru protecția socială, nu derulm programe de antreprenoriat pentru șomeri, ci pentru cei cu un potențial ridicat și excluderea celor mai mari centre universitare din program mi se pare în aceste condiții o greșeală uriașă. Pe de altă parte, nediferențierea domeniilor de activitate reflectă lipsa de corelare cu o strategie macro-economică, acordăm subvenție persoanelor de a se angaja într-o firmă de IT, dar le scădem practic șansele de a primi o subvenție care să îi stimuleze să devină antreprenori în domeniul acesta de activitate. Deci primul pas ar fi acesta, diferențierea domeniilor de activitate iar al doilea cred că ar trebui să fie introducerea cofinanțării în program, o cofinanțare între 10 și 20% ar avea în primul rând un rol igienic în cadrul programului dar ridicarea cofinanțării chiar și la un prag de 50% ar duce la o îmbunătățire remarcabilă a calității antreprenorilor și a afacerilor propuse. Al treilea aspect este legat de educarea antreprenorilor, unul dintre cele mai bune programe de formare antreprenorială din România este, poate surprinzător pentru mulți, cel derulat de Guvern și care se numește EMPRETEC, program net superior marii majorități a programelor de formare derulate, de exemplu, prin Start Up Plus, cred că o corelare a punctajului cu nivelul de educație a antreprenorului în domeniul de activitate sau cu educația antreprenorială de calitate este deasemenea necesară.
Decizia aceasta asupra grilei de evaluare este o decizie extrem de importantă și cred că aceasta se poate optimiza doar prin consultarea factorilor implicați și nu numai, ministrul sau secretarul de stat ar trebui sa organizeze o consultare reală și de care să țină cont cu: antreprenorii care urmează să aplice în cadrul programului, consultanții, reprezentanți ai băncilor, reprezentanți ai patronatelor și altor organizații ale oamenilor de afaceri, antreprenori cu un experiență investițională, investitori etc. Atunci când stai închis în biroul propriu și lucrezi la propriul concept fără să te consulți cu ceilalți, este foarte probabil să fii în situația lui Bulă care visa că face un ou de aur.